CETATEA SARMIZEGETUSA

Descriere

In antichitate romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile orasului aveau o lungime de 500 x 600 m si inchideau in interior o suprafata de aproximativ 33 ha. Pe o suprafata de 60-80 ha, in afara zidurilor de incinta ale orasului, romanii au construit numeroase monumente publice, case particulare, morminte, etc.

Pe langa aceasta zona locuita propriu-zis, orasul mai dispunea de un territorium, unde cei care isi puteau permite se retrageau pe timp de vara, existau villa rustica, ferme romane, cum sunt cele de la Hobita sau de la Santamarie Orlea, ori existau asezari de rang inferior, cum sunt Aquae (Calan Bai) sau Germisara (Geoagiu Bai), unde se faceau bai termale inca din antichitate.

 Dupa retragerea armatei si a administratiei romane la sud de Dunare, in 271-275, amfiteatrul de aici va fi blocat de catre o populatie romanica candva in sec. IV. Undeva in coltul de nord-est a orasului a fost descoperita o cladire de sfarsit de secol IV si inceput de secol V, aceasta fiind o limita cronologica pana la care orasul va fi locuit in antichitate.

O linie de patrundere a slavilor dinspre Banat este atestata prin numele localitatilor Teregova, Voislova, Bucova, Gradiste (satul se va numi din nou Sarmizegetusa doar din epoca contemporana).

In 1315 satul este atestat documentar sub numele Britonia, iar apoi aceste atestari se inmultesc. In evul mediu si in epocile ulterioare imprejurimile Sarmizegetusei si nu numai, au beneficiat de un bogat material de constructie oferit de ruinele romane. Numeroase biserici din Tara Hategului contin piese romane, cum ar fi Densus, Ostrov, Pesteana, Hatagel, Tustea, Santamarie Orlea, etc., de asemenea muzeele din tara cum ar fi Lugoj, Deva, Cluj, Bucuresti, or chiar cele de la Budapesta si Viena.

 Interes pentru ruinele de aici manifesta numerosi carturari ai vremii, cum ar fi preotul Johannes Mezerzius care identifica orasul roman candva la sfarsitul sec. XV. Un italian originar din Bologna, L. F. Marsigli, ne lasa o harta a amfiteatrului si a altor cateva monumente vizibile, de asemenea deseneaza piese epigrafice sau statui. In sec. XVIII ruinele erau vizibile la suprafata solului, un ofiter austriac, S. J. Hohenhausen, publicand cateva schite in anul 1775 la Viena. M. Ackner a vazut si a desenat pe la 1832 doua dintre cele mai frumoase mozaicuri din Dacia, care sunt multicolore si prezinta scene mitologice cunoscute.

Galerie foto

Contact

Pentru detalii sau oferta personalizata vă rugăm să ne sunaţi la numărul 0747.339.774 sau să completaţi formularul de mai jos.

Oferta:
Numele:
Localitatea:
E-mail:
Telefon:
Detalii: